Uneori

Uneori,
îmi fumez pe-ascuns gândurile,
în timp ce iubita mea doarme.
Parcă-s un fel de Ceva-Frumos,
pe un cal deosebit de alb,
galopând în susul şi-n josul poveştii
numai de noi doi ştiute.
Ce linişte suspendată.
Câtă mare deloc agitată
ne-nvăluie existenţa.
Gându-mi se-apleacă spre tine,
Fluxul şi refluxul
mi te-ascund privirilor,
într-un joc de-a v-aţi ascunselea.
Briza îţi mângâie fiinţa,
farul veghează nopţile,
luna luminează orele,
stelele tac, nebunele…
N. Alifantis