O poveste dintr-o alta zi. Auzisem din tot felul de guri, care de care mai simandicoase, ce minunatie e la Mircea Dinescu La Cetate. Mai sa fie, mi-am zis, cum de n-am reusit sa ajung pe-acolo, sa vad cu ochii mei caprui minunea. Asa ca, plecand de la Calafat spre casa, mi-am propus sa ma abat pe la Dinescu. Nu erau decat cativa kilometri. Zis si facut. Ajung la locul cu pricina, strabatand, de altfel, un drum foarte pitoresc, de la comuna Cetate pana la portul cu acelasi nume. Fireste, primul lucru pe care-l vad e Dunarea. Mi-am zis: Oltenii astia au complotat impotriva-mi, zgandarindu-mi coarda sensibila. La Calafat Dunare, la Cetate Dunare, deja ma simteam ca-ntr-o croaziera. Fratilor, da’ ce valuri emotionale… Oameni buni, La Cetate, la Dinescu acasa, e Raiul pe Pamant! Exista o energie atat de pozitiva, incat oricat de deprimat ai fi renasti, iti vine cheful de viata, iti creste pulsul, ti se ravasesc toate simturile si simtirile. Am avut bucuria de a o intalni si de a sta de vorba cu doamna Masa Dinescu. Nu ne mai vazusem de cativa ani buni, de la Teatrul Mic. Mi-a povestit de Divan Film Festival (Divanul degustatorilor de film si arta culinara), respectiv de Comedia Balcanica, tema editiei din acest an, de taberele de creatie de intamplari frumoase petrecute la Portul Cultural Cetate. Am luat masa impreuna, alaturi de cativa invitati ai domniei sale pe care-i gazduia, oameni frumosi, deosebiti. Astfel am realizat ca La Cetate, Raiul se strecoara tiptil, discret, de pe pamant direct in papilele gustative ale omului. Agonie si extaz, ca sa citez o carte draga mie. Rar am mancat bucate atat de bune, de rafinate, de parsive, desavarsite opere de arta culinara, as putea spune. Pe poet, din pacate nu l-am intalnit. Dormea. Scrisese toata noaptea. Am regretat, pentru ca i-as fi spus de la obraz, cat de cald, prietenos, nebanuit si incredibil de binefacator e totul acolo, la ei. Dragii mei, Masa si Mircea va iubesc si va pretuiesc, de la Cetate pan’ la cer si-napoi. Am plecat spre casa, dar tot drumul am fost stapanit de senzatia ca m-am uitat acolo. Asa ca mi-am promis, ca intr-o buna zi, ma voi intoarce si ma voi lua inapoi!
Niciun comentariu